Împreună cu câțiva dintre profesorii Seminarului, dar și împreună cu colegii din cadrul Consiliului Elevilor am participat miercuri, 19 martie 2025, la Conferința „Biruința Sfinților Închisorilor”. Conferința din această ediție a fost, cu adevărat, mărturisire de credință și o mare biruință!
Credeți?!
„Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Ziditorul, dar mai cred și-n neamul meu înfrățit cu dorul”, după cum scria Radu Gyr.
Într-o Românie cât o prescură, aici, pe pământul ortodoxiei, încă se nasc Sfinți!
La această conferință, Sfinții din închisori au fost prezenți și prin Sfintele lor Moaște, și prin icoanele lor, și prin rugăciuni, și chiar prin Duh, căci am simțit valuri de Har și de Sfințenie. De asemenea, am realizat, încă o dată, că aceia pe care încercăm noi să-i evocăm, nu pot fi evocați, pentru că deja „prezența lor este Vie, Ei sunt ființe liturgice, permanent slujitoare cu Dumnezeu!”.
Îl voi cita și pe mărturisitorul Andrei Ciurunga, ale cărei poezii au fost recitate în cadrul conferinței, pentru ca să ne întărească în credință și să ne sporească nădejdea și dragostea, astfel încât să le urmăm Sfinților, căci aceasta vor de la noi, de fapt:
„Azi fruntea noastră nu se mai prăvale,
ci crește numai, crește ca o pâine,
căci, împotriva negurii din cale,
noi bem lumina zilei pentru mâine”.
Cum aș putea conchide? Miresmele Sfinților prezenți acolo și binecuvântările Lor ne-au făcut să simțim un abur/ fior Sfânt de Har, de Liturghie și un Dor de Dumnezeu, de Dragoste și de Frumos. Vă doresc să simțiți!
(Roșca Ionela, clasa a XII-a C)
